Irlanda nu mai e „El Dorado” pentru români

Dl. Dan Tudor, Consul - Ambasada României În Irlanda

Criza economică din Irlanda i-a determinat pe mulţi români să se reîntoarcă acasă. Acest lucru se simte şi la ghişeul din cadrul Consulatului României, de pe Waterloo Road, Dublin 4, unde românii vin pentru a-şi rezolva fel şi fel de probleme.

„În ultimele şase luni, a scăzut numărul serviciilor consulare prestate, deci a scăzut şi numărul românilor din Irlanda”, a declarat pentru ziarul Informaţia, consulul României la Dublin, Dan Tudor, precizând, totodata, că situaţia economică a Irlandei va continua să trimită în România şi alte familii de români.
Nici la căsătorii nu se mai înghesuie românii, pe perioada de criză, prioritare fiind cu totul alte proiecte. Anul trecut, la Consulatul României din Dublin, au fost oficiate un număr de 33 de căsătorii civile, iar, anul acesta, până în prezent, s-au efectuat doar 4.
Potrivit informaţiilor oferite de consulul României la Dublin, de la instalarea sa din luna noiembrie 2007 şi până la această dată, cele mai multe solicitări ale românilor au fost pentru actele notariale şi în special pentru declaraţiile părinţilor privind acceptul călătoriei copiilor minori în afara României. Referindu-se la acestea din urmă, consulul Dan Tudor a precizat că sunt norme impuse de legislaţia României pentru a împiedica traficul de copii şi alte probleme de drept internaţional privat. „Când copiii ies din ţară cu bunicii sau alte persoane, ambii părinţi trebuie să fie de acord cu scoaterea copiilor din România, iar persoanele însoţitoare trebuie să aibă cazier juridic pe care să-l prezinte la frontieră, dacă nu sunt rude de gradul unu”, a explicat acesta. O asemenea declaraţie este valabilă trei luni şi costă 30 de euro - taxa consulară. ”Foarte mulţi români sunt nemultumiţi de obligativitatea acestor declaraţii, dar interesant este că oficialităţile irlandeze vor să introducă şi ele o asemenea declaraţie”, a mai spus Dan Tudor.

Nou-născuţilor nu le pasă de criză
Citând aceeaşi sursă, afluxul cel mai mare de servicii consulare se înregistrează la transcrierile actelor de naştere (transcrierea unui certificat de naştere irlandez în registrul de stare civilă român). Anul trecut au fost efectuate nu mai puţin de 350 de astfel de documente, iar, anul acesta, s-au primit deja peste 150 de cereri.
În urma transcrierii, copilului i se atribuie un cod numeric personal şi primeşte un certificat de naştere românesc cu care demonstrează şi ceăţenia română. Numărul mare de cereri se datorează faptului că mulţi copii români sunt născuţi aici, cât şi solicitărilor depuse de părinţi ai căror copii s-au născut cu ani în urmă.
„Din cauza asta, timpii de aşteptare sunt foarte îndelungaţi. Dacă la începutul anului 2008, soluţionarea unei cereri se făcea în 2-3 săptămâni, acum durează 4 luni. E o procedură laborioasă şi anevoioasă. Din păcate, din România nu primim decât un număr limitat de certificate, iar personalul de la consulat e insuficient, o singură persoană ocupându-se de toate. Reuşesc să transcriu 6-7 certificate pe săptămână, în timp ce numărul cererilor sunt de 10-12 pe săptămână”, a afirmat consulul României la Dublin. Acesta i-a rugat pe românii care solicită servicii consulare să manifeste înţelegere şi să nu se supere dacă e aglomerat: „Sunt singur de cealaltă parte a ghişeului şi încerc să rezolv solicitările oamenilor în aceeaşi zi”.
În final, consulul Dan Tudor a mai ţinut să precizeze că, din data de 10 decembrie 2009, nu se mai acceptă schimbarea paşaportului prin procură, în principiu fiind necesară prezenţa solicitantului în România.